Nr . 425 / 08.09.2017

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

An scolar 2017 – 2018

GRADINITA NR.116

SECTOR 1

BUCURESTI

Director,

Prof. Rizea Mariana

Regulamentul de organizare şi funcţionare a

Gradinitei nr. 116

Revizuit in septembrie 2017

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, reglementează organizarea şi funcţionarea
unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cadrul sistemului de învăţământ
din România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi se aplică
în toate unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional.

(2) Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează în conformitate
cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale regulamentului intern.

Art. 2.
– (1) În baza prezentului Regulament, a actelor normative şi/sau
administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi
obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din
unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă
aplicabile, unităţile de învăţământ îşi elaborează propriul regulament de
organizare şi funcţionare.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare conţine reglementări
specifice fiecărei unităţi de învăţământ, respectiv: prevederi referitoare
la condiţiile de acces în unitatea de învăţământ pentru elevi, părinţi,
tutori sau susţinători legali, cadre didactice şi vizitatori, prevederi
specifice pentru secţiile cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau
pentru secţiile cu predare în limba română din unităţile de învăţământ cu
predare în limbile minorităţilor, prevederi referitoare la instituirea
zilei şcolii, a imnului şcolii şi a unor însemne distinctive pentru elevi,
a uniformei şcolare pentru preşcolari/elevi şi altele asemenea.

(3) Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru
didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hotărârea consiliului de
administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor.

(4) Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
se poate supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţiei părinţilor, şi în consiliul profesoral, la care
participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ,
precum şi modificările ulterioare ale acestuia, se aprobă, prin hotărâre,
de către consiliul de administraţie.

(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la
cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, si a părinţilor,
regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se
afişează la avizier. Educatoarele/învăţătorii/institutorii/profesorii
pentru învăţământul preşcolar/primar/profesorii diriginţi au obligaţia de a
prezenta părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare. Personalul
unităţii de învăţământ, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali îşi vor
asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile
regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

(7) Respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează
conform prevederilor legale.

(8) Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul
fiecărui an şcolar. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se depun în scris şi se
înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ, de către organismele
care au avizat/aprobat regulamentul în vigoare şi vor fi supuse
procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în prezentul Regulament.

(9) Regulamentul intern al unitatii de învatamânt contine dispozitiile
obligatorii prevazute la Art. 242 din
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat,
cu modificarile si completarile ulterioare si în contractele colective de
munca aplicabile, si se aproba prin hotarâre a Consiliului de
administratie, dupa consultarea organizatiilor sindicale din unitatea de
învatamânt, afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de
sector de activitate învatamânt preuniversitar din unitatea de învatamânt

Principii de organizare ale învăţământului preuniversitar

Art. 3.
– (1) Unitatile de învatamânt se organizeaza si functioneaza pe baza
principiilor stabilite în conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile
ulterioare.

(2) Conducerile unitatilor de învatamânt îsi fundamenteaza deciziile pe
dialog si consultare, promovând participarea parintilor la viata unitatii
scolare, respectând dreptul la opinie si asigurând transparenta deciziilor
si a rezultatelor, printr-o comunicare periodica, adecvata a acestora, în
conformitate cu legea in vigoare.

Art. 4.
– Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de
orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind
interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea
şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios,
precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală
şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea
fizică şi psihică a beneficiarilor primari ai educaţiei şi a personalului
din unitate.

ORGANIZAREA UNITATII DE INVATAMANT (GRADINITA NR. 116)

Art. 5.
– Gradinita nr. 116 este autorizata si funcţioneaza legal facand parte din
reţeaua şcolară naţională, are personalitate juridica si este constituita
în conformitate cu prevederile legale.

Art. 6. Gradinita nr. 116 are personalitate juridică (PJ) cu următoarele
elemente definitorii:

a) act de înfiinţare;

b) dispune de patrimoniu în proprietate publică;

c) cod de identitate fiscală (CIF);

d) cont în Trezoreria Statului;

e) ştampilă cu stema României, cu denumirea Ministerului Educaţiei
Cercetarii Stiintifice şi cu denumirea exactă a unităţii de învăţământ.

(f) Gradinita nr. 116 are conducere, personal şi buget propriu, întocmeşte
situaţiile financiare si dispune, în limitele şi condiţiile prevăzute de
lege, de autonomie instituţională şi decizională.

Art. 7.
Gradinita nr. 116 , pe baza documentelor furnizate de autorităţile locale
şi serviciul de evidenţă a populaţiei, are obligaţia de a face, anual,
recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta
corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar (preşcolar
şi primar).

Organizarea programului şcolar

Art. 8
. – (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din
anul calendaristic următor.

(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a
cursurilor, a vacanţelor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.

(3) În situaţii obiective, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi
naturale etc., cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă
determinată.

(4) Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:

a) La cererea directorului, a părinţilor, dar cu aprobarea inspectorului
şcolar general;

b) Recuperarea cursurilor se va face conform unui program stabit in
consiliul de administratie al unitatii.

Art. 9.
– (1) În perioada vacanţelor şcolare grădiniţa noastra organizeaza, separat
sau în colaborare, activităţi educative cu copiii, în baza hotărârii
Consiliului de administraţie, care aprobă şi costurile de hrană, cu
respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi contractele
colective aplicabile pentru tot personalul unităţii.

(2) În vederea participarii la activitatile educative mentionate la alin.
1, parintii si Gradinita nr. 116 încheie contractul educational prevazut în
anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

Art. 10.
– (1) În Gradinita nr. 116, formaţiunile de studiu cuprind grupe,
constituite la propunerea directorului, prin hotărârea consiliului de
administraţie, conform prevederilor legale.

(2) Efectivele grupelor poate fi sub/peste efectivul maxim, cu consultarea
cadrelor didactice, cu aprobarea consiliului de administratie al ISMB –
ului.

Managementul Gradinitei nr. 116

Dispoziţii generale

Art. 11
. – (1) Fiind unitate cu personalitate juridică, managementul este asigurat
în conformitate cu prevederile legale.

(2) Gradinita este condusă de consiliul de administraţie, si de director,
care se consultă, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral,
organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor,
autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii
agenţilor economici implicaţi în susţinerea activitatii din gradinita.

Consiliul de administraţie

Art. 12.
– (1) Consiliul de administraţie funcţionează conform Metodologiei-cadru de
organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de
învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat este preşedintele consiliului
de administraţie.

Art. 13.
– (1) La şedinţele consiliului de administraţie participă de drept,
reprezentantul sindicatului, cu statut de observator.

(2) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca
membrii consiliului de administraţie, liderul de sindicat si invitati(dupa
caz), cu 72 de ore înainte de începerea şedinţei, o comunicându-li-se
ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În cazul şedinţelor
extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore înainte.

Directorul

Art. 14.
– (1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ, în
conformitate cu atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare, cu
hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu
prevederile prezentului regulament.

(2) Funcţia de director este ocupata, conform legii.

(3) Directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu
primarul unitatii administrativ- teritoriale în a carui raza teritoriala se
afla unitatea de învatamânt, conform modelului de contract de management
administrativ-financiar anexat la metodologia prevazuta la alin. (2).

(4) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform
legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid
politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

(5) Directorul gradinitei poate fi eliberat din funcţie la propunerea
motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la
propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre
membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit
de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în
consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de
hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a
directorului unităţii de învăţământ.

Art. 15.
– (1) În exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are
următoarele atribuţii:

a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează
conducerea executivă a acesteia;

b) organizează întreaga activitate educaţională;

c) organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în
vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;

d) asigură managementul strategic al unităţii de învăţământ, în colaborare
cu autorităţile administraţiei publice locale, după consultarea
partenerilor sociali şi a reprezentanţilor părinţilor;

e) asigură managementul operaţional al unităţii de învăţământ;

f) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele
stabilite la nivel naţional şi local;

g) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale
necesare funcţionării unităţii de învăţământ;

h) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate în
muncă;

i) prezintă, anual, un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de
învăţământ pe care o conduce, întocmit de Comisia de evaluare şi asigurare
a calităţii; raportul, aprobat de consiliul de administraţie, este
prezentat în faţa Consiliului profesoral, comitetului reprezentativ al
părinţilor şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice
locale şi a inspectoratului şcolar.

(2) În exercitarea funcţiei de ordonator de credite directorul are
următoarele atribuţii:

a) propune în consiliul de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget
şi raportul de execuţie bugetară,

b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;

c) se preocupă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea
prevederilor legale;

d) răspunde de realizarea, utilizarea, păstrarea, completarea şi
modernizarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.

(3) În exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele
atribuţii:

a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual
de muncă;

b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din
subordine; răspunde de angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea
şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitate, precum şi
de selecţia personalului nedidactic;

c) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea
concursurilor pe post şi angajarea personalului;

d) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind
mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum
şi de alte acte normative elaborate de Ministerul Educaţiei si Cercetarii
Stiintifice.

(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:

a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de
şcolarizare, avizat de consiliului de administraţie;

b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii
de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;

c) coordonează şi răspunde de colectarea datelor statistice pentru sistemul
naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite
inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul de
Informaţii Integrat al Învăţământului din Romania (SIIIR);

d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

e) coordonează efectuarea anuală a recensământului copiilor din
circumscripţia şcolară, a unităţilor de învăţământ preşcolar;

f) stabileşte componenţa formaţiunilor de studiu în baza hotărârii
consiliului de administraţie;

g) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare,
precum şi schema de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune,
spre aprobare, consiliului de administraţie;

h) numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, educatoarele la grupe, precum şi
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare;

i) stabileşte, prin decizie, componenţa comisiilor de lucru, din cadrul
unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie;

j) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, Calendarul
activităţilor educative al unităţii de învăţământ;

k) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de
îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară
în unitatea de învăţământ şi le supune spre aprobare consiliului de
administraţie;

l) asigură, prin responsabilii comisiei metodice, aplicarea planului de
învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea
rezultatelor prescolarilor;

m) controlează, cu sprijinul responsabililor comisiei metodice, calitatea
procesului instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin
asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi educative
extracurriculare şi extraşcolare;

n) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din
unitate;

o) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină
integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;

p) consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile la
program ale personalului didactic, precum şi întârzierile personalului
didactic auxiliar şi nedidactic;;

r) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică
pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;

s) asigură arhivarea documentelor oficiale şi şcolare:

t) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea şi
gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

u) aprobă vizitarea unităţii de învăţământ, de către persoane din afara
unităţii, inclusiv de către reprezentanţi ai mass-media. Fac excepţie de la
această prevedere reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi
control asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care
participă la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de
învăţământ.

(5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de
administraţie, potrivit legii, precum şi orice alte atribuţii rezultând din
prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

(6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu
reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector
de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ şi/sau,
după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în
conformitate cu prevederile legale.

(7) In lipsă, directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către un alt
cadru didactic, membru al Consiliului de administraţie. Neîndeplinirea
acestei obligaţii constituie abatere disciplinara şi se sancţionează
conform legii.

Art. 16.
– În exercitarea atributiilor si a responsabilitatilor stabilite în
conformitate cu prevederile Art. 22,
directorul emite decizii si note de serviciu.

Art. 17
. – Directorul este preşedintele consiliului profesoral şi prezidează
şedinţele acestuia.

Art. 18.
– (1) Drepturile şi obligaţiile directorului unităţii de învăţământ sunt
cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de prezentul regulament şi de
contractul colectiv de muncă aplicabil.

(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către
inspectorul şcolar general.

Personalul Gradinitei nr. 116

Dispoziţii generale

Art. 19.
– (1) În Gradinita nr. 116, personalul este format din personal didactic,
didactic de conducere, didactic de predare , didactic auxiliar şi personal
nedidactic.

(2) Selectia personalului didactic si a celui nedidactic al Gradinitei nr.
116 se face prin concurs/examen, conform normelor specifice.

(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi
nedidactic în Gradinita nr. 116, se realizează prin încheierea contractului
individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin directorul unitatii.

Art. 20.
– (1) Competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile
personalului din învăţământul sunt cele reglementate de legislaţia în
vigoare.

(2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească
condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi să fie apt din punct de
vedere medical.

(3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută
morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită
elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

(4) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să
desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a prescolarilor,
viaţa intimă, privată şi familială a acestora.

(5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis să aplice
pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional
copiii.

(6) Personalul gradinitei are obligaţia de a veghea la siguranţa
prescolarilor, în incinta unităţii de învăţământ, pe parcursul desfăşurării
programului gradinitei şi a activităţilor extracurriculare/extraşcolare.

(7) Personalul gradinitei are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile
publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală
de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări
ale drepturilor copilului, inclusiv în legătură cu aspecte care îi
afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.

Art. 21.
– (1) Structura de personal a gradinitei este stabilita prin organigramă,
prin statele de funcţii şi prin proiectul de încadrare al unitatii.

(2) Organigrama este propusa de către director la începutul fiecărui an
şcolar, se aprobă in consiliul de administraţie şi se înregistrează ca
document oficial.

Art. 22.
Personalul didactic de predare este organizat in comisii de lucru, în
conformitate cu normele legale în vigoare şi cu prevederile prezentului
regulament.

Art. 23.
– Personalul didactic auxiliar este organizat pe compartimente de
specialitate care se află în subordinea directorului, în conformitate cu
organigrama gradinitei.

Art. 24.
In gradinita functioneaza urmatoarele compartimente: financiar-contabil,
administrativ, precum şi alte compartimente, potrivit legislaţiei în
vigoare.

Personalul didactic
al Gradinitei nr. 116

Art. 25.
– Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia
în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

Art. 26
. – Pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică de conducere,
de predare sau într-o funcţie didactică auxiliară, tot personalul unitatii,
are obligaţia să prezinte un certificat medical, eliberat pe un formulat
specific, elaborat de Ministerul Educaţiei si Cercetarii Stiintifice şi
Ministerul Sănătăţii.

Art. 27
. – (1) Cadrele didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat
de formare în domeniul managementului educaţional, cu minimum 60 de credite
transferabile, pot face parte din corpul naţional de experţi în management
educaţional, iar procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(2) Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de
formare continuă, în condiţiile legii.

Art. 28
. – Se interzice personalului didactic de predare să condiţioneze evaluarea
prescolarilor sau calitatea prestaţiei didactice la grupa de obţinerea
oricărui tip de avantaje de la copii sau de la reprezentanţii legali ai
acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se
sancţionează conform legii.

Personalul nedidactic
al Gradinitei nr. 116

Art. 29.
– (1) Personalul nedidactic îsi desfasoara activitatea în baza prevederilor
Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare si ale contractelor colective de munca aplicabile.

(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor
nedidactice din gradinita sunt coordonate de director. Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi
validează rezultatele concursului.

(3) Angajarea personalului nedidactic în Gradinita nr. 116, se face de
către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea
contractului individual de muncă.

Art. 30.
– (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de
administratorul de patrimoniu.

(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către
administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor gradinitei şi se aprobă de
către directorul unităţii.

(3) Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale
personalului de îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii, directorul poate
solicita administratorului de patrimoniu schimbarea acestor sectoare.

(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în
alte activităţi decât cele necesare gradinitei.

(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din
cadrul compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie
să se îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a
elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării
securităţii copiilor si personalului din unitate.

Evaluarea personalului Gradinitei nr. 116

Art. 31
. – (1) Evaluarea personalului didactic se face conform legislaţiei în
vigoare.

(2) În conformitate cu prevederile legale, inspectoratele şcolare
realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul
preuniversitar, în baza metodologiilor specifice.

Art. 32
. – Evaluarea personalului nedidactic se face la sfârşitul anului
calendaristic conform prevederilor legale şi ale regulamentului intern, în
baza fişei postului.

Răspunderea disciplinară a personalului din unitate

Art. 33
. – Personalul didactic raspunde disciplinar conform Legii educatiei
nationale nr. 1/2011, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Art. 34
. – Personalul nedidactic raspunde disciplinar în conformitate cu
prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Organisme funcţionale la nivelul Gradinitei nr. 116

Consiliul profesoral

Art. 35. – (1) Totalitatea cadrelor didactice din unitate constituie
Consiliul profesoral al Gradinitei nr. 116. Preşedintele consiliului
profesoral este directorul.

(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie,
la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre
cadrele didactice.

(3) Cadrele didactice au dreptul să participe la toate şedinţele
Consiliilor profesorale din unitate. Absenţele nemotivate de la şedinţe se
consideră abatere disciplinară.

(4) Consiliul profesoral se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două
treimi din numărul total al membrilor.

(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu jumătate plus unu
din numărul total al membrilor consiliului profesoral şi sunt obligatorii
pentru personalul gradinitei, precum şi pentru beneficiarii primari ai
educaţiei. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte, prin decizie, secretarul
consiliului profesoral, în baza votului cadrelor didactice. Secretarul are
atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale
şedinţelor consiliului profesoral.

(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în
funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai
autorităţilor administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali.

(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi membrii şi
invitaţii au obligaţia să semneze procesul-verbal de şedinţă.

(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral. Registrul este document oficial, căruia i se alocă
număr de înregistrare şi i se numerotează paginile. Pe ultima pagină,
directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea numărului
paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii.

(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit,
în mod obligatoriu, de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale
(rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii,
sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul
şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc
la directorul unităţii de învăţământ.

Art. 36.
– Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

(a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;

(b) analizează şi dezbate raportul general privind starea şi calitatea
învăţământului din unitatea de învăţământ;

(c) alege, prin vot secret, membrii consiliului de administraţie care
provin din rândurile personalului didactic;

(d) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre
aprobare, planul de dezvoltare instituţională a gradinitei;

(e) dezbate si aproba rapoartele de activitate, programele semestriale,
planul anual de activitate, precum si eventuale completari sau modificari
ale acestora;

(f) aprobă componenţa nominală a comisiilor din gradinita;

(g) propune acordarea recompenselor pentru prescolari şi pentru personalul
salariat al unităţii de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;

(h) propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia şcolii;

(i) validează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar în
curs, aprobată de consiliul de administraţie;

(j) avizează proiectul planului de şcolarizare;

(k) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii
de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

(l) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului
didactic şi didactic auxiliar, care solicită acordarea gradaţiei de merit
sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de
autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

(m) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi
dezvoltare profesională a cadrelor didactice;

(n) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de
“Profesorul anului” cadrelor didactice cu rezultate deosebite în
activitatea didactică, în gradinita;

(o) dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;

(p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educaţiei si Cercetarii
Stiintifice, a inspectoratelor şcolare sau din proprie iniţiativă, proiecte
de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care
reglementează activitatea instructiv-educativă, formulează propuneri de
modificare sau de completare a acestora;

(r) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea activităţii
instructiv-educative din gradinita; propune consiliului de administraţie
măsuri de optimizare a procesului didactic;

(s) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;

(t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie,
rezultând din legislaţia în vigoare şi din contractele colective de muncă
aplicabile;

(u) propune eliberarea din funcţie a directorului gradinitei, conform
legii.

Art. 37
. – Documentele consiliului profesoral sunt:

a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;

b) convocatoare ale consiliului profesoral;

c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de
dosarul cu anexele proceselor- verbale. .

Comisia metodica

Art. 38.
– (1) Comisia metodica este constituita din trei membri;

(2) Comisia metodica este coordonata de responsabilul ales prin vot secret;

(3) Activitatea metodica se desfasoara saptamanal, sub indrumarea
responsabilului comisiei, dupa o tematica stabilita la inceputul fiecarui
semestru.

Art. 39.
– Atribuţiile comisiei metodice sunt următoarele:

a) stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului
naţional, adecvate specificului gradinitei şi nevoilor educaţionale ale
prescolarilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi
atingerii standardelor naţionale;

b) elaborează oferta de curriculum la decizia gradinitei şi o propune spre
dezbatere consiliului profesoral;

c) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale, menite să
conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul
copiilor;

d) consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a
proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;

e) elaborează instrumente de evaluare;

f) analizează periodic performanţele prescolarilor;

g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare grupa şi modul în care se
realizează evaluarea copiilor;

h) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni
specifice gradinitei, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

i) implementează standardele de calitate specifice;

j) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii
activităţii didactice.

Art. 40.
– Atribuţiile responsabilului comisiei metodice sunt următoarele:

a) organizează şi coordonează întreaga activitate a comisiei metodice
(întocmeşte planul managerial al comisiei, coordonează realizarea
instrumentelor de lucru , elaborează rapoarte şi analize, propune planuri
de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu
membrii comisiei metodice, precum şi alte documente stabilite prin
regulamentul intern, întocmeşte şi completează dosarul comisiei);

b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al comisiei
metodice; atribuţia responsabilului comisiei metodice este stipulată în
fişa postului didactic;

c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul
gradinitei, în conformitate cu reglementările legale în vigoare,
activitatea fiecărui membru al comisiei metodice;

d) propune participarea membrilor comisiei metodice la cursuri de formare;

e) răspunde în faţa directorului, a consiliului de administraţie şi a
inspectorului şcolar de specialitate de activitatea profesională a
membrilor comisiei;

f) are obligaţia de a participa la acţiunile şcolare şi extraşcolare
iniţiate în gradinitei, cu acceptul conducerii acesteia;

g) efectuează asistenţe la ore, conform planului managerial al catedrei sau
la solicitarea directorului;

h) elaborează, semestrial şi lunar, la cererea directorului, informări
asupra activităţii comisiei metodice, pe care o prezintă în consiliul
profesoral;

i)
îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

Responsabilitatile coordonatorului pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare

Art. 41.
– (1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare, este, de regulă, un cadru didactic titular, ales de consiliul
profesoral şi aprobat de către Consiliul de Administraţie.

(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare coordonează activitatea educativă din gradinita, iniţiază,
organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi extracurriculare la
nivelul unităţii, în colaborare cu responsabilul comisiei metodice, cu
consilierul şcolar şi cu partenerii externi.

(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor strategiilor
Ministerului Educaţiei Cercetarii Stiintifice privind educaţia formală şi
non-formală.

(4) Directorul gradinitei stabileşte atribuţiile Coordonatorului pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare,
conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 42. –
Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
are următoarele atribuţii:

a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală
din unitate;

b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor
educative ale grupelor;

c) elaborează programul/calendarul activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare proprii, în conformitate cu planul de dezvoltare
instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratele şcolare şi
Ministerul Educaţiei Cercetarii Stiintifice, în urma consultării
părinţilor.

d) elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative de
intervenţie şi prevenire a absenteismului, a abandonului şcolar, a
violenţei, precum şi programe pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, de
educaţie civică, promovarea sănătăţii, programe culturale, ecologice,
sportive şi turistice, educaţie rutieră, protecţie civilă;

e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund
nevoilor prescolarilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora,
prin consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei;

f) analizează, semestrial, împreună cu alte comisii existente la nivelul
gradinitei, situaţia frecvenţei prescolarilor la program;

g) prezintă directorului unităţii de învăţământ rapoarte privind
activitatea educativă şi rezultatele acesteia;

h) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în
gradinita;

i) facilitează implicarea părinţilor şi a partenerilor educaţionali în
activităţile educative;

j) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;

k) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative
nonformale desfăşurate la nivelul gradiitei;

Art. 43.
– Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare
şi extraşcolare conţine:

a) oferta educaţională a gradinitei în domeniul activităţii educative
extraşcolare;

b) planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare;

c) planificarea calendaristică a activităţilor educative extraşcolare,
inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;

d) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative
extraşcolare;

e) programe educative de prevenţie şi intervenţie;

f) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative
extraşcolare ale prescolarilor;

g) măsuri de optimizare a ofertei educative extraşcolare;

h) rapoarte de activitate semestriale si anuale;

i) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric
sau electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei
Cercetarii Stiintifice, privind activitatea educativă extraşcolară.

Art. 44.
– (1) Inspectoratele şcolare vor stabili o zi metodică pentru coordonatorii
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de
activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă
şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională
a unităţii de învăţământ.

Cadrul didactic al grupei (diriginte)

Art. 45. –
(1) Coordonarea activităţii grupelor de prescolari se realizeaza prin
educatoarele grupelor;

(2) Pentru activitatea de coordonare a grupei, cadrul didactic primeşte o
indemnizaţie, conform legii.

(3) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte, la
o singură grupa.

Art. 46.
– (1) Educatoarele sunt numiţe, anual, de către directorul gradinitei , în
baza hotărârii consiliului de administraţie, după consultarea consiliului
profesoral.

(2) La numirea educatoarelor se are în vedere principiul continuităţii,
astfel încât o grupa să aibă acelaşi educatoare pe parcursul unui ciclu de
învăţământ.

Art. 47.
– (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute într-o
anexă la fişa postului cadrului didactic învestit cu această
responsabilitate.

(2) Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează, semestrial şi
anual, de către acesta, conform proiectului de dezvoltare instituţională şi
nevoilor educaţionale ale colectivului de prescolari pe care îl coordonează
şi se avizează de către directorul gradinitei.

Art. 48.
– (1) Pentru a se asigura o comunicare constantă, promptă şi eficientă cu
părinţii, educatoarele realizează activităţi de consiliere pentru părinţi,
tutori sau susţinătorii legali.

(2) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali, educatoarea stabileşte o oră săptămânal în care este
la dispoziţia acestora, pentru prezentarea situaţiei copiilor, pentru
discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale
acestora.

(3) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor cadrelor didactice cu
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare grupa se aprobă de
către director, se comunică părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
ai acestora şi se afişează la avizierul unitatii.

Art. 49.
– Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:

1. organizează şi coordonează:

a) activitatea colectivului de prescolari;

b) şedinţele cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul şi
sfârşitul semestrului, şi ori de câte ori este cazul;

c) activităţi educative şi de consiliere;

d) activităţi extracurriculare, în gradinita şi în afara acesteia;

2. monitorizează:

a) frecvenţa prescolarilor;

b) participarea şi rezultatele prescolarilor la concursurile şi
competiţiile organizate;

c) comportamentul prescolarilor în timpul activităţilor şcolare şi
extraşcolare;

d) participarea copiilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în
activităţi de voluntariat;

3. colaborează cu:

a) coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi
extraşcolare si profesorii de activitati optionale;

b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere a
prescolarilor;

c) conducerea gradinitei, pentru organizarea unor activităţi ale
colectivului de copii, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu
acestia, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la
întreţinerea şi dotarea sălii de grupa, inclusiv în scopul păstrării bazei
materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite,
apărute în legătură cu colectivul de copii;

d) comitetul de părinţi al grupei şi cu părinţii, tutorii sau susţinători
legali pentru toate aspectele care vizează activitatea prescolarilor şi
evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri
implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;

e) persoana desemnată de conducerea unităţii de învăţământ pentru
gestionarea Sistemului de Informaţii Integrat al Învăţământului din Romania
(SIIIR), în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la
prescolarii grupei;

4. informează:

a) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali acestora despre prevederile
Regulamentului de organizare şi funcţionare a gradinitei;

b) părinţii cu privire la documente care reglementează activitatea
educativa parcursul anului scolar;

c) părinţii tutori sau susţinători legali, despre comportamentul copiilor,
despre frecvenţa acestora la program; informarea se realizează în cadrul
întâlnirilor cu părinţii, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;

5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de
învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare sau cu fişa
postului.

Art. 50.
– Profesorul diriginte are şi alte atribuţii:

a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de grupa,
alături de prescolari, părinţi, tutori sau susţinători legali;

b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;

c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu procedurile stabilite
de prezentul Regulament şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;

d) completează documentele specifice colectivului de prescolari pe care-l
coordonează, respectiv: catalogul grupei, fişa psihopedagogică, si
altele….

e) monitorizează completarea portofoliului educaţional al prescolarilor;

f) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale grupei;

g) elaborează portofoliul dirigintelui.

Art. 51.
– Dispoziţiile Art. 48-50 se aplică în
mod corespunzător educatorilor/institutorilor/ profesorilor pentru
învăţământ prescolar.

Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar

Art. 52.
– (1) La nivelul gradinitei se stabilesc conditiile de acces in unitate a
personalului propriu, prescolarilor si al vizitatorilor, acestea fiind
incluse in Regulamentul Intern al unitatii.

Comisia pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea
interculturalităţii

Art. 53.
– (1) La nivelul unităţilor de învăţământ se constituie, prin decizia
directorului, dată în baza hotărârii consiliului de administraţie, Comisia
pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea
interculturalităţii.

(2) Comisia are drept scop promovarea, în cadrul unităţii de învăţământ, a
principiilor şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă
şi democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care
toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere
generate de originea etnică, naţionalitate, deficienţe fizice sau mentale,
origine culturală sau socio-economică, religie, limbă maternă,
convingerile, sexul, vârsta, infecţia HIV, apartenenţa la o categorie
dezavantajată sau orice criteriu sancţionat de legislaţia pentru prevenirea
şi combaterea discriminării din România. Prevenirea şi eliminarea
fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de
discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru implementarea
principiilor şcolii incluzive.

(3) La nivelul unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi secundar
inferior, Comisia este formată din 3 membri: două cadre didactice şi un
reprezentant al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. La nivelul
învăţământului secundar superior şi terţiar nonuniversitar comisia este
formată din 5 membri: trei cadre didactice, un reprezentant al părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali şi un reprezentant al elevilor. La
şedinţele de lucru ale comisiei sunt invitaţi să participe, acolo unde este
posibil, în calitate de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor
non-guvernamentale cu activitate în domeniul drepturilor omului.

(4) Principalele responsabilităţi ale Comisiei pentru prevenirea şi
combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii sunt
următoarele:

a) elaborarea unui plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea
discriminării şi promovarea interculturalităţii, în scopul asigurării
respectării principiilor şcolii incluzive, în unitatea de învăţământ;

b) colaborarea cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, mediatorii
şcolari, Consiliul elevilor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării,
organizaţii nonguvernamentale în domeniul drepturilor omului şi alţi
factori interesaţi în scopul prevenirii şi combaterii cazurilor de
discriminare şi a promovării interculturalităţii;

c) propunerea unor acţiuni specifice, la nivelul claselor sau al unităţii
de învăţământ, care să contribuie la cunoaşterea şi valorizarea celuilalt,
la promovarea interculturalităţii;

d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită, care să
reglementeze comportamentele nondiscriminatorii la nivelul unităţii de
învăţământ. Politica unităţii de învăţământ, în acest sens, şi procedurile
respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să
presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;

e) identificarea şi analiza cazurilor de discriminare şi înaintarea de
propuneri de soluţionare a acestora, consiliului de administraţie,
directorului unităţii de învăţământ sau consiliului profesoral, după caz;

f) prevenirea şi medierea conflictelor apărute ca urmare a aplicării
măsurilor ce vizează respectarea principiilor şcolii incluzive;

g) sesizarea autorităţilor competente în cazul identificării formelor grave
de discriminare;

h) monitorizarea şi evaluarea acţiunilor întreprinse pentru prevenirea şi
combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii;

i) elaborarea şi monitorizarea implementării planului de desegregare, acolo
unde este cazul;

j) elaborarea, anual, a unui raport care să conţină referiri la acţiunile
întreprinse pentru prevenirea discriminării şi la rezultatele obţinute în
rezolvarea cazurilor de discriminare şi/sau, după caz, segregare. Raportul
elaborat de comisia pentru prevenirea discriminării este inclus în raportul
anual de analiză a activităţii desfăşurate de unitatea de învăţământ;

(5) Inspectoratele şcolare monitorizează activitatea Comisiilor de
combatere a discriminării din cadrul unităţilor de învăţământ.

Comisia de control managerial intern

Art. 54.
– (1) La nivelul gradinitei se constituie, prin decizie a directorului, în
baza hotarârii Consiliului de administratie, Comisia de control managerial
intern, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor
publice nr. 946/2005 pentru aprobarea codului
controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control
intern/managerial la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de
control intern/managerial, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Componenţa, modul de organizare şi de lucru, precum si alte elemente
privind această comisie se stabilesc, in funcţie de complexitatea şi de
volumul activităţilor din fiecare unitate de învăţământ, de către
conducătorul acesteia. Comisia se întruneşte trimestrial sau ori de câte
ori este nevoie.

Art. 55.
– Comisia de control managerial intern are următoarele atribuţii:

a) asigură coordonarea deciziilor şi acţiunilor compartimentelor
structurale ale entităţii publice;

b) organizează, când necesităţile o impun, structuri specializate care să
sprijine managementul în activitatea de coordonare;

c) coordonează şi influenţează decisiv rezultatele interacţiunii dintre
salariaţi în cadrul raporturilor profesionale;

d) conştientizează salariaţii asupra consecinţelor deciziilor şi ale
acţiunilor lor asupra întregii entităţi publice;

e) organizează consultări prealabile, în vederea unei bune coordonări, în
cadrul compartimentelor cât şi între structurile unităţi de învăţământ.

Alte comisii din unităţile de învăţământ

Art. 56
– (1) La nivelul unitatilor de învatamânt se constituie si functioneaza
comisiile de lucru, prevazute de legislatia în vigoare si contractele
colective de munca aplicabile, mentionate în anexa nr. 1 a prezentului Regulament.
Comisiile se constituie prin decizie a directorului, în baza hotarârii
Consiliului de administratie.

(2) Pentru analiza, monitorizarea si rezolvarea unor situatii specifice,
consiliul de administratie poate hotarî constituirea unor comisii
temporare, altele decât cele prevazute în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.
Comisiile se constituie prin decizie a directorului, în baza hotarârii
Consiliului de administratie.

Tipul şi conţinutul documentelor manageriale

Art. 57.
– Pentru optimizarea managementului gradinitei conducerea elaborează
documente manageriale, astfel:

a) documente de diagnoză;

b) documente de prognoză;

c) documente manageriale de evidenţă.

Art. 58.
– (1) Documentele de diagnoză ale gradinitei sunt:

a) rapoartele semestriale asupra activităţii desfăşurate;

b) raportul anual asupra activităţii desfăşurate;

c) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;

d) raportul de evaluare internă a calităţii

(2) Conducerea unităţii elaboreaza şi alte documente de diagnoză, dedicate
unor domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea
instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.

Art. 59.
– Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate se întocmeşte de
către echipa managerială, în general ca analiză de tip SWOT sau în
conformitate cu alte tipuri de analize. Raportul este prezentat, de către
director, spre validare, atât consiliului de administraţie, cât şi
consiliului profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la
începutul semestrului al doilea/anului şcolar următor.

Art. 60.
– Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate este făcut
cunoscut prin orice formă de mediatizare – tipărire, afişare etc. –
devenind astfel document public.

Art. 61.
– Raportul de evaluare internă a calităţii se întocmeşte de către comisia
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi este prezentat spre validare
atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului profesoral.

Art. 62.
– (1) Documentele de prognoză ale unităţii se realizează pe baza
documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare.

(2) Documentele de prognoză sunt:

a) planul de dezvoltare instituţională;

b) programul managerial (pe an şcolar);

c) planul operaţional al unităţii (pe an şcolar);

d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

(3) Directorul elaboreaza şi alte documente, în scopul optimizării
managementului gradinitei;

Art. 63.
– (1) Planul de dezvoltare instituţională constituie documentul de prognoză
pe termen lung al gradinitei şi se elaborează de către o echipă coordonată
de director, pentru o perioadă de 5 ani, ţinând cont de indicatori
naţionali şi europeni. Acesta conţine:

a) prezentarea gradinitei: istoric şi starea actuală a resurselor umane,
materiale, relaţia cu comunitatea locală şi schema organizatorică;

b) analiza de nevoi alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi
analiza mediului extern (de tip PEST);

c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale gradinitei;

d) planul de dezvoltare, care conţine planificarea tuturor activităţilor
unităţii de învăţământ, fiind structurat astfel: funcţia managerială,
obiective, termen, stadiu de realizare, resurse necesare, responsabilităţi,
indicatori de performanţă şi evaluarea anuală;

e) planul operaţional al etapei curente.

(2) Planul de dezvoltare instituţională se avizează de către consiliul
profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie.

Art. 64.
– (1) Planul managerial constituie documentul de prognoză pe termen mediu
şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar.

(2) Planul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale
ministerului şi inspectoratului şcolar la contextul unităţii de învăţământ,
precum şi a obiectivelor strategice ale planul de dezvoltare instituţională
la perioada anului şcolar respectiv.

(3) Planul managerial se avizează de către consiliul de administraţie şi se
prezintă consiliului profesoral.

Art. 65.
– Planul operaţional constituie documentul de prognoză pe termen scurt, se
elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar şi conţine
operaţionalizarea obiectivelor planului managerial şi ale planului de
îmbunătăţire a calităţii educaţiei corespunzător etapei.

Art. 66.
– (1) Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control
intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial va
cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi
alte componente ale măsurilor respective.

(2) Activitatea de control intern este organizată şi funcţionează în cadrul
comisiei de control managerial intern, subordonată directorului unităţii de
învăţământ.

Art. 67.
– Documentele manageriale de evidenţă sunt:

a) statul de funcţii;

b) organigrama unităţii de învăţământ;

c) schemele orare ale unităţii de învăţământ;

d) planul de şcolarizare aprobat;

e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului pentru
îndrumare şi control/programe operative săptămânale;

f) dosarul privind siguranţa în muncă;

g) dosarul privind protecţia civilă;

h) programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi
internaţionale.

Structura, organizarea şi responsabilităţile personalului didactic
auxiliar şi nedidactic

Compartimentul financiar

Organizare şi responsabilităţi

Art. 68
. – (1) Compartimentul financiar reprezintă structura organizatorică din
cadrul gradinitei în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia
bugetului, ţinerea evidenţei contabile, întocmirea/transmiterea situaţiilor
financiare asupra fondurilor şi patrimoniului unităţii, precum şi celelalte
activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare cu privire la finanţarea şi
contabilitatea instituţiilor.

(2) Din compartimentul financiar face parte administratorul financiar cu
denumirea generică de “contabil”.

(3) Compartimentul financiar este subordonat directorului unităţii de
învăţământ.

Art. 69.
– Compartimentul financiar are următoarele atribuţii şi responsabilităţi
principale:

a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a gradinitei, în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniul
gradinitei , în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu
hotărârile consiliului de administraţie;

c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară,
conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă
aplicabile;

d) informarea periodică a consiliului de administraţie şi a consiliului
profesoral cu privire la execuţia bugetară;

e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;

f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţii care
afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa
contabilă a documentelor justificative, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare;

g) efectuarea inventarierii generale a patrimoniului, în situaţiile
prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră
necesar;

h) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil;

i) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii faţă de bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;

j) implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informatic;

k) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de
hotărâri ale consiliului de administraţie, respectiv de decizii ale
directorului, prin care se angajează fondurile sau patrimoniul unităţii;

l) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu
regim special;

m) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor
privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;

n) exercitarea oricăror atribuţii şi responsabilităţi, prevăzute de
legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile sau
stabilite de către director sau de către consiliul de administraţie.

Management financiar

Art. 70.
– (1) Întreaga activitate financiară a gradinitei se organizează şi se
desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare

(2) Activitatea financiară a unităţii se desfăşoară pe baza bugetelor
proprii care cuprind, la partea de venituri, fondurile provenite din cele
trei forme de finanţare – de bază, complementară şi suplimentară, din
venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele
alocate pentru fiecare capitol şi subcapitol al clasificaţiei bugetare.

Art. 71
. – Pe baza bugetelor aprobate de către autorităţile competente, directorii
şi consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ actualizează şi
definitivează programele anuale de achiziţii publice, stabilind şi
celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor
categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

Art. 72
. – Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de
finanţare

Compartimentul administrativ

Organizare şi responsabilităţi

Art. 73
. – (1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de
patrimoniu şi este alcătuit din personalul nedidactic al unităţii de
învăţământ.

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii de
învăţământ.

Art. 74.
– Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi principale:

a) gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ;

b) realizarea reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare,
curăţenie şi gospodărire a unităţii de învăţământ;

c) asigurarea întreţinerii terenurilor, clădirilor şi a tuturor
componentelor bazei didactico – materiale;

d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare
a unităţii de învăţământ;

e) recepţionarea bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie
constituită la nivelul unităţii de învăţământ;

f) înregistrarea, pe baza aprobării factorilor competenţi, a modificărilor
produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din
inventar şi prezenţa actelor corespunzătoare compartimentului
financiar-contabil, pentru a fi operate în evidenţele şi situaţiile
contabile;

g) ţinerea evidenţei consumului de materiale aprobate de factorii de
conducere, cu justificările corespunzătoare;

h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii
de învăţământ, pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, a situaţiilor de
urgenţă şi a normelor S.S.M.;

i) întocmirea proiectului anual de achiziţii cu privire la capitolul bunuri
şi servicii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor, împreună cu
compartimentul de achiziţii publice;

j) întocmirea documentaţiei pentru organizarea licitaţiilor şi
monitorizarea executării contractelor de închiriere încheiate de unitatea
de învăţământ cu persoane fizice sau juridice;

k) alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Management administrativ

Art. 75
. – Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea
situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea bazei
didactico-materiale a unităţiI se realizează în conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare.

Art. 76.
– (1) Inventarierea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea
unităţii se realizează în conformitate cu prevederile legale, de către
comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.

(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în
proprietatea gradinitei se supun aprobării consiliului de administraţie de
către director la propunerea motivată a compartimentelor de specialitate,
vizată pentru control financiar preventiv.

Art. 77.
– (1) Bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ de stat sunt
administrate de către consiliul de administraţie.

Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar

Dobândirea şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei

Art.78.
– Conform prevederilor legale, beneficiarii primari ai învăţământului sunt
antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.

Art. 79.
– (1) Dobândirea calităţii de beneficiar primar al educaţiei se face prin
înscrierea într-o unitate de învăţământ.

(2) Înscrierea se aprobă de către conducerea unităţii de învăţământ cu
respectarea prezentului Regulament şi a altor reglementări specifice,
urmare a solicitării scrise primite din partea părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali. Înscrierea în unităţile de educaţie antepreşcolară
şi în învăţământul preşcolar se face conform prevederilor legale in
vigoare.

Statutul beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 80.
– Prezentul capitol reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor
primari ai educaţiei din toate unităţile din învăţământul de stat,
particular sau confesional din România.

Drepturile beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 81
. – (1) Orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii Europene, din
statele aparţinând Spaţiului Economic European şi din Confederaţia
Elveţiană se poate înscrie şi poate frecventa, în condiţiile prevăzute de
lege, orice formă de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor
naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională, indiferent de limba sa
maternă şi de limba în care a studiat anterior.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care solicită sau au
dobândit o formă de protecţie în România, respectiv minorii străini şi
minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României este oficial
recunoscută, conform legii.

Art. 82
. – Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să opteze, conform legii,
pentru tipul şi forma de învăţământ pe care le vor urma şi să aleagă
parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii şi competenţelor
lor. Pentru beneficiarii primari ai educaţiei minori, acest drept se
exercită, de către părinţi, respectiv părinţi, tutori sau susţinători
legali.

Art. 83.
– (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii se bucură de toate drepturile
constituţionale, precum şi de egalitate în toate drepturile conferite de
calitatea de beneficiar primar al educaţiei.

(2) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ au obligaţia să
respecte dreptul la imagine al antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a
elevilor.

(3) Nicio activitate organizată în unitatea de învăţământ nu poate leza
demnitatea sau personalitatea antepreşcolarilor, preşcolarilor şi a
elevilor.

(4) Conducerea şi personalul din unitatea de învăţământ nu pot face publice
date personale ale beneficiarilor primari ai educaţiei, rezultatele
şcolare, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări scrise ale
acestora – cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în
vigoare.

Art. 84
. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au dreptul să beneficieze de
o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a planurilor-cadru de
învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor şcolare şi prin
utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate strategii
didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor cheie şi a
atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.

(2) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor au dreptul să fie
consultaţi şi să-şi exprime opţiunea pentru disciplinele din curriculum la
decizia şcolii aflate în oferta educaţională a unităţii de învăţământ, în
concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu
specificul gradinitei şi cu nevoile comunităţii locale/partenerilor
economici.

Art. 85.
– (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au dreptul la o evaluare
obiectivă şi corectă.

(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal, are dreptul de a contesta
rezultatele evaluării, solicitând cadrului didactic să justifice
rezultatele acesteia, în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului
legal, în termen de 5 zile de la comunicare.

Art. 86
(1) Antepreşcolarii şi preşcolarii pot beneficia de unele măsuri de
protecţie socială (hrană, supraveghere şi odihnă) pe durata parcurgerii
programului educaţional în cadrul gradinitei, în condiţiile stabilite de
legislaţia în vigoare.

Art. 87
. – (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat au
dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi stabilite în
funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în
condiţiile prevăzute de lege.

(2) Prescolarii – cazuri sociale, pot beneficia de suport financiar din
sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat, în condiţiile
legii.

Art. 88.
– Gradinita asigura prescolarilor servicii complementare cum ar fi:
consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate.

Art. 89
. – (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ
de stat şi particulare autorizate/acreditate şi confesionale beneficiază de
asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete
medicale, psihologice şi logopedice şcolare, ori în unităţi medicale de
stat.

(2) La începutul fiecărui an şcolar, pe baza metodologiei aprobate prin
ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi ministrului sănătăţii, se
realizează examinarea stării de sănătate a antepreşcolarilor, preşcolarilor
şi elevilor.

(3) Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul la tarife reduse cu 75%
pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de
film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de
instituţiile publice.

Art. 90.
– (1) Copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în
învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi elevi.

Art. 91.
– (1) Pentru beneficiarii primari ai educaţiei cu cerinţe educaţionale
speciale, cu boli cronice sau nedeplasabili din motive medicale, se poate
organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă
medicală.

(2) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe
în spitale se fac în conformitate cu prevederile metodologiei cadru
elaborate de către Ministerul Educaţiei Cercetarii Stiintifice.

Art. 92.
– (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au dreptul să participe la
activităţi extraşcolare.

(2) Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul gradinitei, în
cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive,
turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate în acest sens, cu
respectarea prevederilor regulamentelor de funcţionare ale acestora.

Obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 93.
– (1) Beneficiarii primari ai educaţiei din învăţământul de stat,
particular şi confesional autorizat/acreditat cu frecvenţă au obligaţia de
a frecventa cursurile, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi
cunoştinţele prevăzute de programele şcolare.

prezinte la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de
unitatea de învăţământ.

Art. 94
. – (1) Beneficiarii primari ai educaţiei trebuie să aibă un comportament
civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în
afara ei.

(2) Beneficiarii primari ai educaţiei, în funcţie de nivelul de înţelegere
şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora, vor fi
stimulaţi să cunoască şi încurajaţi să respecte:

a) prezentul Regulament şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;

b) regulile de circulaţie;

c) normele de securitate şi a sănătăţii în muncă, de prevenire şi de
stingere a incendiilor;

d) normele de protecţie civilă;

e) normele de protecţie a mediului.

Art. 95.
– Este interzis prescolarilor din sistemul de învăţământ preuniversitar:

a) să distrugă documentele şcolare, precum cataloage, documente din
portofoliu educaţional etc.;

b) să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ
(materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca
gradinitei, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

c) să aducă jigniri şi să manifeste agresivitate în limbaj şi în
comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ
sau să lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;

Recompense şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 96
. – Prescolarii care obţin rezultate în activitatea instructiv educativa şi
extraşcolară şi se disting prin comportament exemplar pot primi următoarele
recompense:

a) evidenţiere în faţa colegilor grupei;

b) comunicare verbală adresată părinţilor, în care se menţionează faptele
deosebite pentru care este evidenţiat;

c) premii, diplome;

Activitatea educativă extraşcolară

Art. 97
. – Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ este
concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi
întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc
de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi
de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

Art. 98
. – (1) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se
desfăşoară în afara orelor de curs.

(2) Activitatea educativă extraşcolară din unităţile de învăţământ se poate
desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în
palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze
sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive,
turistice, de divertisment.

Art. 99
. – (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate în unităţile de
învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative,
ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale,
pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.

(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe
educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, schimburi culturale,
excursii, serbări, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de
formare, simpozioane, vizite, ateliere deschise etc.

(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei
grupe de preşcolari, de către educatoare / profesorul pentru învăţământul
preşcolar, cât şi la nivelul gradinitei, de către coordonatorul pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul
profesoral al unităţii de învăţământ, în conformitate cu opţiunile
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de
care dispune unitatea de învăţământ.

(5) Pentru organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor,
taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită
deplasarea din localitate de domiciliu, trebuie să se respecte prevederile
stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

Art. 100
Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de
învăţământ secentrează pe:

(a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe cheie;

(b) gradul de responsabilizarea şi integrare socială;

(c) adoptarea unei culturi organizaţionale demne şi decente;

(d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot parcursul
vieţii.

Art. 101
. – (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii
este realizată, anual, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare.

(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la
nivelul gradinitei este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi
aprobat în consiliul de administraţie.

(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la
nivelul unităţii este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei
în unitate.

Art. 102. –
Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul gradinitei
este parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.

Evaluarea beneficiarilor primari ai educaţiei

Evaluarea rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare

Art. 103
. – Evaluarea are drept scop orientarea şi optimizarea învăţării.

Art. 104
. – (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se
realizează, la nivelul de disciplină, domeniu de studiu sau modul de
pregătire.

(2) În sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe
competenţe, oferă feed-back real şi stă la baza planurilor individuale de
învăţare.

Art. 105
. – (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic,
conform legii.

(2) Fiecare semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a
competenţelor dobândite de beneficiarii primari ai educaţiei. În aceste
perioade se urmăreşte:

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predare-învăţare;

b) fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor;

c) stimularea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor cu ritm lent de
învăţare sau cu alte dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor
şi în formarea şi dezvoltarea atitudinilor;

d) stimularea pregătirii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor capabili
de performanţă înaltă.

Art. 106
. (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârsta şi de
particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei
şi de specificul fiecărei discipline. Acestea pot fi:

a) chestionări orale;

b) fise de lucru;

c) experimente şi activităţi practice;

d) portofolii;

e) probe practice;

f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice şi aprobate
de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei Cercetarii
Stiintifice/inspectoratele şcolare.

Art. 107
. – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile
antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare,

(2) Rezultatele evaluarii, la nivel preşcolar, sunt trecute în caietul de
observaţii si se trec în raportul anual de evaluare.

Art. 108.
– (1) Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, rezultatele evaluării
se comunică şi se discută cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali.

Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei

Art. 109.
– Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o
grupa la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, în conformitate cu
prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ la care se face transferul.

Art. 110.
– Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei se face cu aprobarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită
transferul şi cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ de la care se transferă.

Art. 111.
– (1) În învăţământul preşcolar, beneficiarii primari ai educaţiei se pot
transfera de la o grupă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la
o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de preşcolari
de la grupă.

(2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita
efectivelor maxime de preşcolari la grupă, inspectoratul şcolar poate
aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.

Art. 112.
– (1) Transferurile la nivelul preşcolar se pot face oricând, în timpul
anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului.

(2) Transferul prescolarilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod
excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în
următoarele situaţii:

a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv
într-un alt sector al municipiului Bucureşti;

b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize
medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;

c) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie
al inspectoratului şcolar.

Art. 113.
– (1) Prescolarii din învăţământul particular sau confesional se pot
transfera la unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile prezentului
regulament.

(2) Prescolarii din învăţământul de stat se pot transfera în învăţământul
particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de
propriul regulament de organizare şi funcţionare.

Art. 114.
– (1) Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de
evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre
învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.

(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a
lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali ai copilului şi de către consilierul psihopedagog şcolar. Decizia de
reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul Centrul Judeţean
de Resurse şi Asistenţă Educaţională/ Centrul Municipiului Bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali.

Evaluarea unităţilor de învăţământ

Dispozitii generale

Art. 115.
– Evaluarea instituţională se realizează în conformitate cu prevederile
legale, în două forme fundamentale:

a) inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ;

b) evaluarea internă şi externă a calităţii educaţiei.

Art. 116.
– (1) Inspecţia de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ
reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor
categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile
educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile propuse, la
standardele asumate în funcţionarea acestora.

(2) Inspecţia de evaluare instituţională se realizează de către
inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspecţia
şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu prevederile
Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de
Ministerul Educaţiei Naţionale.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, prin inspecţia şcolară,
inspectoratele şcolare:

a) îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea activităţilor de
predare-învăţare;

b) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului
unităţilor de învăţământ.

(4) Conducerea unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot
refuza inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care din cauze
obiective probate cu acte doveditoare aceştia nu-şi pot desfăşura
activităţile profesionale curente.

Evaluarea internă a calităţii educaţiei

Art. 117
. – (1) Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru
unitatea de învăţământ şi este centrată preponderent pe rezultatele
procesului învăţării.

(2) Evaluarea internă se realizează potrivit legislaţiei în domeniul
asigurării calităţii în învăţământul preuniversitar.

Art. 118.
– (1) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ se înfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
(CEAC).

(2) Pe baza legislaţiei în vigoare, unitatea de învăţământ elaborează şi
adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.

(3) Conducerea unităţii de învăţământ este direct responsabilă de calitatea
educaţiei furnizate.

Art. 119.
– (1) Componenţa, atribuţiile şi responsabilităţile comisiei pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii sunt realizate în conformitate cu
prevederile legale.

(2) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
poate fi remunerată, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(3) Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a
Ministerului Educaţiei Naţionale se bazează pe analiza raportului de
evaluare internă a activităţii din unitatea şcolară.

Evaluarea externă a calităţii educaţiei

Art. 120
. – (1) O formă specifică de evaluare instituţională, diferită de inspecţia
generală a unităţilor şcolare, o reprezintă evaluarea instituţională în
vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor
furnizoare de educaţie, realizată de Agenţia Română de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

(2) Evaluarea externă a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ se
realizează în conformitate cu prevederile legale, de către Agenţia Română
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

(3) Unităţile de învăţământ se supun procesului de evaluare şi acreditare,
în condiţiile legii.

(4) Evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituţionale,
conform prevederilor legale.

(5) În cazul unităţilor de învăţământ supuse evaluării externe realizată de
către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct, din
finanţarea de bază, sumele necesare acoperirii costurilor, conform
tarifelor percepute de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar pentru această activitate.

Partenerii educaţionali

Drepturile părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 121
. – Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al preşcolarului are dreptul
să decidă, în limitele legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va
studia copilul.

Art. 122.
– (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului are dreptul
să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.

(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului are dreptul să
dobândească informaţii numai referitor la situaţia propriului copil.

Art. 123.
– (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului are acces în
incinta unităţii de învăţământ dacă:

a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic
sau cu directorul unităţii de învăţământ;

b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;

c) depune o cerere/alt document la directorul gradinitei;;

d) participă la întâlnirile programate cu educatoarea/ profesorul pentru
învăţământ preşcolar.

(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces
al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în unităţile de
învăţământ, pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1).

Art. 124.
– (1) Părinţii, tutorii sau susţinători legali au dreptul să se constituie
în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Asociaţia părinţilor se organizează şi funcţionează în conformitate cu
propriul statut.

Art. 125.
– (1) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului are dreptul
să solicite rezolvarea unor stări conflictuale în care este implicat
propriul copil, prin discuţii amiabile, cu salariatul unităţii de
învăţământ implicat cu educatoarea/profesorul pentru învăţământul
preşcolar, cu directorul unităţii de învăţământ. În situaţia în care
discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele,
tutorele sau susţinătorul legal adresează o cerere scrisă conducerii
unităţii de învăţământ.

(2) În cazul în care au fost parcurse etapele menţionate la alin. (1), fără
rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal
al copilului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la inspectoratul
şcolar.

(3) În cazul în care au fost parcurse etapele prevăzute la alin. (1) şi
(2), fără rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului are dreptul să solicite rezolvarea
situaţiei la Ministerul Educaţiei Cercetarii Stiintifice.

Îndatoririle părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali

Art. 126
. – (1) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea copilului în
gradinita, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a
prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat
sănătos la nivel de grupă, pentru evitării degradării stării de sănătate a
celorlalţi preşcolari din colectivitate.

(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are obligaţia
ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru
învăţământul preşcolar, pentru a cunoaşte evoluţia copilului

.(3) Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi
consemnată în caietul educatoarei/profesorului pentru învăţământ preşcolar,
cu nume, dată şi semnătură.

(4) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului răspunde
material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul gradinitei, cauzate
de copil.

(5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al prescolarului are
obligaţia să-l însoţească în unitatea de învăţământ, iar la terminarea
programului să-l preia. În cazul în care părintele, tutorele sau
susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate,
împuterniceşte o altă persoană.

Art. 127.
– Se interzice oricăror persoane agresarea fizică, psihică, verbala etc., a
copiilor şi a personalului unităţii de învăţământ.

Art. 128.
– Respectarea prevederilor prezentului Regulament şi a Regulamentului de
organizare şi funcţionare al gradinitei este obligatorie pentru părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor.

Adunarea generală a părinţilor

Art. 129.
– (1) Adunarea generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali ai copiilor de la grupă.

(2) Adunarea generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de
susţinere a cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de
învăţământ, în demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării
copiilor.

(3) În adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale
colectivului de prescolari şi nu situaţia concretă a unuia. Situaţia unui
prescolar se discută individual, numai în prezenţa părintelui, tutorelui
sau susţinătorului legal.

Art. 130.
(1) Adunarea generală a părinţilor se convoacă de către
educatoare/profesorul pentru învăţământul preşcolar, de către preşedintele
comitetului de părinţi al grupei sau de către 1/3 din numărul total al
membrilor săi.

(2) Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte
ori este nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din
totalul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai copiilor din
grupa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei
prezenţi. În caz contrar, se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor,
în cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul
celor prezenţi.

Comitetul de părinţi

Art. 131.
– (1) În unităţile de învăţământ, la nivelul fiecărei grupe, se înfiinţează
şi funcţionează comitetul de părinţi.

(2) Comitetul de părinţi se alege, prin majoritate simplă a voturilor, în
fiecare an, în adunarea generală a părinţilor, convocată de
educatoare/profesorul pentru învăţământul preşcolar care prezidează
şedinţa.

(3) Convocarea adunării generale pentru alegerea comitetului de părinţi are
loc în primele 30 zile calendaristice de la începerea cursurilor anului
şcolar.

(4) Comitetul de părinţi se compune din trei persoane: un preşedinte şi doi
membri; în prima şedinţă de după alegere membrii comitetului decid
responsabilităţile fiecăruia, pe care le comunică profesorului pentru
învăţământul preşcolar.

(5) Comitetul de părinţi reprezintă interesele părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali ai copiilor grupei, în adunarea generală a părinţilor
la nivelul gradinitei, în consiliul reprezentativ al părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali, în consiliul profesoral şi în relaţiile cu
echipa managerială.

Art. 132.
– Comitetul de părinţi are următoarele atribuţii:

a) pune în practică deciziile luate de către adunarea generală a părinţilor
prescolarilor; deciziile se iau în cadrul adunării generale a părinţilor,
cu majoritatea simplă a voturilor părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali prezenţi;

b) sprijină educatoarea/profesorul pentru învăţământ preşcolar în
organizarea şi desfăşurarea de proiecte, programe şi activităţi educative
extraşcolare;

c) sprijină educatoarea/profesorul pentru învăţământ preşcolar, în
derularea programelor de prevenire şi combatere a absenteismului în mediul
şcolar;

d) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare
sau materiale, susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a
bazei materiale din grupa şi din gradinita;

e) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi educatoarea/profesorul
pentru învăţământ preşcolar şi se implică activ în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei şi a unităţii;

f) sprijină unitatea de învăţământ şi educatoarea/profesorul pentru
învăţământ preşcolar, în activitatea de consiliere.

g) se implică activ în asigurarea securităţii copiilor pe durata
programului, precum şi în cadrul activităţilor educative, extraşcolare şi
extracurriculare;

h) prezintă, semestrial, adunării generale a părinţilor, justificarea
utilizării fondurilor, dacă acestea există.

Art. 133
. – Preşedintele comitetului de părinţi reprezintă părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali în relaţiile cu conducerea unităţii de învăţământ şi
alte foruri, organisme şi organizaţii.

Art. 134.
– (1) Comitetul de părinţi poate decide să susţină, inclusiv financiar,
întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei.
Hotărârea comitetului de părinţi nu este obligatorie.

(2) Sponsorizarea unei grupe de către un agent economic/persoane fizice se
face cunoscută comitetului de părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine
drepturi suplimentare pentru copii/părinţi, tutori sau susţinători legali.

(3) Este interzisă implicarea cadrelor didactice în strângerea fondurilor.

Consiliul reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi

Art. 135.
– (1) La nivelul gradinitei funcţionează consiliul reprezentativ al
părinţilor.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor din unitatea de învăţământ este
compus din preşedinţii comitetelor de părinţi.

Art. 136.
– (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor îşi desemnează preşedintele şi
2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii se stabilesc imediat după desemnare,
de comun acord între cei 3, şi se consemnează în procesul-verbal al
şedinţei.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de
câte ori este necesar. Convocarea şedinţelor consiliului reprezentativ al
părinţilor se face de către preşedintele acestuia sau, după caz, de unul
dintre vicepreşedinţi.

(3) Consiliul reprezentativ al părinţilor desemnează reprezentanţii
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali în organismele de conducere
şi comisiile unităţii de învăţământ .

(4) Consiliul reprezentativ al părinţilor decide prin vot deschis, cu
majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.

(5) Preşedintele reprezintă consiliul reprezentativ al părinţilor în
relaţia cu alte persoane fizice şi juridice.

(6) Preşedintele prezintă, anual, raportul de activitate consiliului
reprezentativ al părinţilor.

Art. 137
. – Consiliul reprezentativ al părinţilor are următoarele atribuţii:

a) propune unităţilor de învăţământ discipline şi domenii care să se
studieze prin curriculumul la decizia şcolii;

b) sprijină parteneriatele educaţionale între unităţile de învăţământ şi
instituţiile/organizaţiile cu rol educativ din comunitatea locală;

c) susţine unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi
de combatere a absenteismului şi a violenţei în mediul şcolar;

d) promovează imaginea unităţii de învăţământ în comunitatea locală;

e) se ocupă de conservarea, promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale
specifice minorităţilor în plan local, de dezvoltarea multiculturalităţii
şi a dialogului cultural;

f) susţine unitatea de învăţământ în organizarea şi desfăşurarea tuturor
activităţilor;

g) susţine conducerea unităţii de învăţământ în organizarea şi în
desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali,
pe teme educaţionale;

h) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în întreţinerea şi
modernizarea bazei materiale;

i) se implică direct în derularea activităţilor din cadrul parteneriatelor
ce se derulează în unitatea de învăţământ, la solicitarea cadrelor
didactice;

j) sprijină conducerea unităţii de învăţământ în asigurarea sănătăţii şi
securităţii elevilor;

k) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea calităţii vieţii, în buna
desfăşurarea a activităţii în internate şi în cantine;

Art. 138.
– (1) Consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia de părinţi a unităţii
de învăţământ poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în
contribuţii, donaţii, sponsorizări etc., din partea unor persoane fizice
sau juridice din ţară şi din străinătate, care vor fi utilizate pentru:

a) modernizarea şi întreţinerea patrimoniului gradinitei si a bazei
materiale;

b) sprijinirea financiară a unor activităţi extraşcolare;

c) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din
familii cu situaţie materială precară;

d) alte activităţi care privesc bunul mers al unităţii de învăţământ sau
care sunt aprobate de adunarea generală a părinţilor pe care îi reprezintă.

(2) Consiliul reprezentativ al părinţilor colaborează cu structurile
asociative ale părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Contractul educaţional

Art. 139
. – (1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali, în momentul înscrierii preşcolarilor, in registrul
matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi
obligaţiile reciproce ale părţilor;

(2) Modelul contractului educaţional este prezentat în Anexa nr. 2, parte
integrantă a prezentului Regulament. Acesta este particularizat la nivelul
fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului de administraţie,
după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor.

Art. 140.
– (1) Contractul educaţional este valabil pe toată perioada de şcolarizare
în cadrul unităţii de învăţământ.

(2) Eventualele modificări se pot realiza printr-un act adiţional acceptat
de ambele părţi şi care se ataşează contractului educaţional.

Art. 141.
– (1) Contractul educaţional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de
identificare a părţilor semnatare – respectiv unitatea de învăţământ,
beneficiarul primar al educaţiei, părintele, tutorele sau susţinătorul
legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional, drepturile
părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului, alte
clauze.

(2) Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul
pentru părinte, tutore sau susţinătorul legal, altul pentru unitatea de
învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.

(3) Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional.

(4) Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a
obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte,
tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul
încălcării prevederilor cuprinse în acest document.

Gradinita şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între gradinita şi
alţi parteneri educaţionali

Art. 142.
– Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi reprezentanţi ai
comunităţii locale colaborează cu consiliul de administraţie şi cu
directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii de învăţământ.

Art. 143
. – Unităţile de învăţământ pot realiza parteneriate cu asociaţii,
fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură, organisme economice şi
organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte tipuri de
organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

Art. 144
. – Unităţile de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
prevederile prezentului regulament, pot iniţia, în parteneriat cu
autorităţile administraţiei publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, în
baza hotărârii consiliului de administraţie, activităţi educative,
recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite.

Art. 145.
– (1) Parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale are ca
scop derularea unor activităţi/programe educaţionale în vederea atingerii
obiectivelor educaţionale stabilite de unitatea de învăţământ.

(2) Activităţile derulate în parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de
propagandă electorală, de prozelitism religios şi nu pot fi contrare
moralei sau legilor statului.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţiile şi
fondurile necesare pentru implementarea şi respectarea normelor de sănătate
şi securitate în muncă şi pentru asigurarea securităţii copiilor şi a
personalului în perimetrul unităţii.

Art. 146
. – (1) Unităţile de învăţământ încheie parteneriate şi protocoale de
colaborare cu agenţii economici, în vederea derulării orelor de instruire
practică.

(2) Protocolul conţine prevederi clare cu privire la responsabilităţile
părţilor, referitoare la asigurarea securităţii prescolarilor şi a
personalului gradinitei, respectarea normelor de sănătate şi securitate în
muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 147
. – (1) Unităţile de învăţământ încheie protocoale de parteneriat cu
organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale, poliţie, jandarmerie,
instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte organisme, în vederea
atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin proiectul de dezvoltare
instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ.

(2) Protocolul conţine prevederi cu privire la responsabilităţile părţilor
implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(3) În cazul derulării unor activităţi în afara perimetrului unităţii de
învăţământ, în protocol se va specifica concret cărei părţi îi revine
responsabilitatea asigurării securităţii copiilor.

(4) Bilanţul activităţilor realizate va fi făcut public, prin afişare la
avizierul unităţii si prin alte mijloace de informare;

(5) Unităţile de învăţământ pot încheia protocoale de parteneriat şi pot
derula activităţi comune cu unităţi de învăţământ din străinătate, având ca
obiectiv principal dezvoltarea personalităţii copiilor , respectându-se
legislaţia în vigoare din statele din care provin instituţiile respective.

(6) Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se vor
implica direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor
ce se derulează în unitatea de învăţământ.

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 148.
– În unităţile de învăţământ, fumatul este interzis, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare.

Art. 149
. – În gradinita se asigura dreptul fundamental la învăţătură şi este
interzisă orice formă de discriminare a preşcolarilor şi a personalului din
unitate.

Art. 150
. – Prezentul regulament de organizare si functionare a Gradinitei nr. 116,
a fost elaborat pe baza ROFUIP-lui si a dispozitiilor legale in vigoare,
fiind aprobat in consiliul de administratie al unitatii.

Art. 151.
– La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispoziţie
contrară se abrogă.

Art. 152
. – Anexele 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA Nr. 1

Lista orientativă a comisiilor de lucru care pot funcţiona la nivelul
unităţilor de învăţământ

ANEXA Nr. 2

GRADINITA NR.116

STR.MENDELEEV NR.27

BUCURESTI, SECTOR 1

TEL/FAX 021 3168043

Nr …….din…………………..

C
ontract
educațional

Având în vedere prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare
și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin OMEN
nr. 5115/2014, ale Legii nr. 272/2004, privind protecția și promovarea
drepturilor copilului, republicată cat si Procedura operationala privind
organizarea si desfasurarea activitatilor educative in perioada vacantelor
scolare in invatamantul preuniversitar nr.12683/12.06.2015.

Se încheie prezentul:

CONTRACT EDUCAȚIONAL

1. Părțile semnatare
   

1. GRADINITA NR.116, cu sediul în Bucuresti, str.Mendeleev nr.27,sector 1,
reprezentată prin director, dna.Rizea Mariana.

2. Beneficiarul indirect,
dna/dl._________________________________________, părinte/tutore/susținător
legal al prescolarului, cu domiciliul în
__________________________________________________________________________________________________________________________________________,telefon
_________________

3. Beneficiarul direct al educației (prescolarul),
__________________________________________________________________.

II.
Scopul contractului:
asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului de învățământ prin
implicarea și responsabilizarea părților implicate în educația
beneficiarilor direcți ai educației.

III.
Drepturile părților:
drepturile părților semnatare ale prezentului contract sunt cele prevăzute
în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de învățământ
Preuniversitar și în Regulamentul de organizare și funcționare al
Gradinitei Nr.116.

IV.
Părțile au cel puțin următoarele responsabilitati:

1.


Responsabilitatile unitatii de invatamant prescolar in derularea
activitatii educative:

· Organizarea si desfasurarea activitatii educative in perioda anului
scolar stabilit de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii
Stiintifice;

· Asigura securitatea si siguranta prescolarilor pe perioada in care sunt
in activitate;

· Asigura spatiul, cadrul organizatoric pentru desfasurarea procesului
educational, in conditiile legale;

• Monitorizeaza frecventa prescolarilor;

· Cooperarea cu toate institutiile si structurile de ale caror servicii
beneficiaza gradinita si de care depinde bunul mers al procesului de
invatamant;

· Efectuarea lucrarilor de reparatii, igienizari, dezinsectii, curatenie in
unitate;

· Comunicarea la timp a deciziilor si hotararilor luate, partenerilor in
educatie.

· Sa trateze cu profesionalism si responsabilitate orice situatie speciala
legata de educatia prescolarului;

· Sa elibereze la cerere si in timp util orice document scolar ce serveste
interesului copilului prescolar;

2.
Responsabilitatile beneficiarului indirect
– părintele/tutorele/susținătorul legal al copilului:

· Să-şi asume responsabilitatea promovării în educaţia prescolarului, a
principiilor valorilor şi normelor de conduită susţinute de către
grădiniţă;

· Să respecte prevederile Regulamentului Intern al grădiniţei;

· Sa anunte conducerea gradinitei in termen de 5 zile despre orice
modificare a domiciliului copilului sau a situatiei familiale a copilul (
separarea parintilor, plecarea parintilor sau a unui singur parinte din
tara, divort, custodie, orarul de vizitare al unuia dintre parinti, etc )

· Să asigure frecvenţa zilnică deoarece în caz contrar, după două săptămâni
de absenţă nemotivată prescolarul este scos din evidenţă;

· Să discute cu cadrele didactice despre evoluţia şi conduita copilului;

· Părinţii, ca model comportamental pentru copiii lor , au obligaţia de a
trata cu respect personalul grădiniţei, de a comunica conducerii sau
cadrelor didactice orice nemulţumire, propunere, sugestie şi de a rezolva
pe cale amiabilă eventualele conflicte cu personalul grădiniţei sau cu alţi
parinţi.

· Să-şi asume împreună cu prescolarul responsabilitatea pentru orice faptă
a acestuia;

· Să asigure cele necesare prescolarului (rechizite, materiale de igienă,
etc.) stabilite de comun acord in cadrul sedintelor la grupa;

· Sa respecte hotararile Consiliului reprezentativ al parintilor de la
grupa unde frecventeaza gradinita si hotaririle Consiliului reprezentativ
al parintilor pe gradinita , precum si al Consiliului de Administratie al
unitatii de invatamant.

· Să asigure prescolarului o ţinută vestimentară curată şi îngrijită;

· Să-şi supravegheze copilul, după ce l-a preluat din grupă, raspunzand
exclusiv de siguranta si comportamentul acestuia.

· Odată cu plecarea din grupa a preşcolarului cu parintele sau însoţitorul,
aceştia vor părăsi incinta si curtea grădiniţei si nu vor stationa in
curtea gradinitei;

· Să asigure plata contribuţiei de hrană pentru luna in curs cu respectarea
programului de incasari al gradinitei, aceasta fiind in momentul semnarii
contractului, de 16 lei/zi, si de 15 lei / luna pentru consumabilele de la baie ( prosoape
de unica folosinta, sapun, hartie igienica , etc ) ulterior putand fi
modificate prin hotararea Consiliului de Administratie al institutiei, in
functie de pretul alimentelor;

· Contribuţia se achita anticipat pentru întreaga luna,chiar daca copilul
nu frecventeaza toata perioada;

· Suma achitata pentru perioada în care copilul nu frecventează se
compensează în contul lunilor următoare, parintii/tutorii legali fiind
obligati sa anunte absenta copilului;

· In cazul în care nu se achita contribuţia pe luna in curs, in luna
următoare copilul va fi scos din evidentă (nu mai este primit in
grădiniţă);

· Absenta copilului din unitate trebuie anunţată in scris educatoarei, iar
daca perioada depăşeşte 3 zile,revenirea in colectivitate se face pe baza
avizului medical;

• 
  Nefrecventarea grădiniţei mai mult de două săptămâni, nemotivat,
  duce la pierderea locului in unitatea noastră, locul acestuia fiind
  ocupat de catre un copil aflat pe lista de asteptare si a carui
  cerere pentru a fi admis in gradinita a fost depusa de catre
  parintii/tutorii/reprezentantii legali ai acestuia
  

· Să respecte programul si orarul gradinitei.

· In cazuri speciale plecarea la prânz, se poate face, anunţând în
prealabil, între orele 12:30 – 13:00, pentru a nu deranja programul de masă
şi odihnă.

· Accesul părinţilor şi al persoanelor străine este interzis în salile de
grupa, bucătărie şi salile in care se serveste masa pentru respectarea
normelor igienico-sanitare.

· Sa sprijine grupa si gradinita in organizarea si desfasurarea
activitatilor extracurriculare;

· Copiii nu vor fi primiti cu obiecte de valoare ( bratari, lantisoare,
telefoane, tablete, etc), cu jucarii personale , cosmetice , cu mancare de
acasa sau orice alt aliment.

· Este interzisa inregistrarea audio-video cu orice mijloc tehnic, in
incinta si curtea gradinitei fara acordul scris al conducerii unitatii sau
al cadrului didactic, excluzand serbarile si activitatile extracurriculare
la care participa parintele.

3.
Responsabilitatile beneficiarului direct
:

• de a avea un comportament civilizat și o ținută decentă;

· de a respecta regulamentul de organizare și funcționare al unității de
învățământ;

· de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unității de învățământ
(materiale didactice și mijloace de învățământ, cărți de la biblioteca
școlii, mobilier școlar, mobilier sanitar, spații de învățământ etc.);

V.
Durata contractului:
prezentul contract este valabil pe toata perioada de frecventare a
copilului in gradinita si isi produce efectele de la data semnarii
acestuia.

Încheiat azi, _______________________________ , în două exemplare, în
original, pentru fiecare parte.

GRADINITA NR. 116

Director

Prof. Rizea Mariana

Am luat la cunoștință prevederile prezentului

contract educational si sunt de acord cu respectarea lor,

Nume prenume______________________________

Semnatura_________________________________

Nume si prenume_____________________________

Semnatura_________________________________

ANEXA Nr. 3

Procedura generală de intervenţie la nivelul unităţii de învăţământ în
situaţii de violenţă

În cazul unei forme uşoare a violenţei şcolare:

1. dacă sancţiunea nu e prevăzută în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ

↓ Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii (dacă este cazul)

↓ Se realizează o anchetă detaliată

↓ Este luată o decizie privind aplicarea sau nu a unei sancţiuni

↓ Se stabilesc măsuri de asistenţă pentru victimă/agresor

2. dacă sancţiunea este prevăzută în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ

↓ Se convoacă Consiliul clasei (se analizează cazul, se propune şi se
stabileşte o sancţiune)

↓ Se sancţionează elevul → învăţător/institutor/profesor învăţământ
primar/diriginte

↓ Aplică sancţiunea

↓ Informează părinţii, tutorii sau susţinătorii legali

↓ Recomandă măsuri de asistenţă pentru victimă şi agresor

↓ Monitorizează intervenţiile, colaborând cu părinţii şi psihologul şcolar

În cazul unei forme grave de violenţă şcolară:

• Dirigintele → anunţă conducerea unităţii de învăţământ

↓ Sesizează Autorităţile competente (Jandarmeria/Poliţia de
Proximitate/DGASPC etc.)

↓ Sesizează părinţii, tutorii sau susţinătorii legali

↓ Informează inspectoratul şcolar (consilierul de imagine), în raport cu
gravitatea faptei

↓ Înştiinţează Comisia de violenţă

• Comisia de violenţă → realizează o anchetă detaliată

→ propune măsuri specifice

→ convoacă Consiliul clasei

↓ Se stabileşte/propune sancţiunea

• Dirigintele → Aplică sancţiunea conform Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ

• → Completează Fişa de înregistrare a cazului de violenţă şi o transmite
persoanei desemnate de Comisia de violenţă să centralizeze fişele şi să le
înregistreze în baza de date

• Psihologul şcolar → realizează consilierea psihologică pentru
victimă/agresor

• Dirigintele şi psihologul şcolar → colaborează cu familia elevului

→ monitorizează cazul

• Comisia de violenţă se asigură că fenomenul de violenţă a fost
înregistrat, că măsurile de intervenţie au fost puse în aplicare şi
urmăreşte impactul acestora asupra actorilor implicaţi în cazul de violenţă
respectiv.

ANEXA Nr. 4

Procedura generală de intervenţie la nivelul unităţii de învăţământ în
situaţii de violenţă ce necesită intervenţia poliţiei/ jandarmeriei/
poliţiei locale/ambulanţei.

Incinta unităţii de învăţământ reprezintă toată zona şcolii, incluzând
sălile de clasă, cancelarie, coridoare, terenul de sport, anexele, curtea
şcolii, etc.

Proximitatea unităţilor de învăţământ este reprezentată de suprafaţa de
teren situată în afara curţii unităţii, precum arterele rutiere, căile de
acces către unitatea de învăţământ, spaţiile verzi din jurul şcolii, alte
spaţii publice situate în apropierea acesteia.

• Dacă violenţa exercitată constă într-un incident de agresiune simplă şi a
fost cauzatoare doar de vătămări corporale uşoare (lovire uşoară cu palma
ori cu dosul palmei), autorul fiind elev cu vârsta sub 14 ani, şcoala poate
reacţiona prioritar pentru sancţionarea acestui comportament şi poate
informa ulterior poliţistul de proximitate pentru aplanarea unei stări
conflictuale între părinţii victimei şi cei ai agresorului.

• Dacă este vorba despre mai mult decât exercitarea unei violenţe corporale
uşoare (lovirea repetată de intensitate medie a victimei, atunci
poliţia/jandarmeria trebuie sesizată odată cu intervenţia echipajului unei
ambulanţe, prin apelul telefonic de urgenţă la 112.)

• În toate cazurile de lovire sau alte violenţe exercitate împotriva unui
elev, conducerea şcolii trebuie să informeze părinţii victimei şi
instituţiile de aplicare a legii.

Cei ce vor desfăşura astfel de activităţi sunt cadrele didactice,
personalul auxiliar şi personalul care asigură securitatea/paznicii
unităţii şcolare, care se autosesizează sau sunt sesizaţi de izbucnirea sau
derularea unui act de violenţă.

Monitorizarea (activităţile derulate), intervenţie

Atunci când un salariat al unităţii de învăţământ este sesizat sau se
autosesizează despre existenţa unui eveniment de violenţă în unitatea de
învăţământ sau în proximitatea acesteia, trebuie să respecte următoarele
reguli procedurale, în funcţie de eveniment:

A. Pentru tipurile de violenţă, care cad sub incidenţa codurilor de la 1.10
la 1.14, 2.3, 3.3., de la 4.2 la 4.4 şi 4.6 din Nomenclatorul actelor de
violenţă în şcoală, cadrul didactic/cadrul didactic auxiliar/personal de
pază ce a fost sesizat sau s-a autosesizat de producerea unui eveniment, va
proceda astfel:

– se deplasează de urgenţă (dacă nu se află deja) la locul unde se
desfăşoară actul de violenţă respectivă;

– ajuns la locul evenimentului, acesta va efectua o scurtă analiză a
actului de violenţă şi va comunica imediat conducerii unităţii de
învăţământ despre cele constatate;

– se informează dacă sunt victime ce necesită îngrijiri medicale;

– dacă sunt victime care necesită îngrijiri medicale, sună la numărul de
urgenţă 112 şi solicită o ambulanţă;

– directorul unităţii de învăţământ va informa de urgenţă reprezentanţii
isnpectoratului şcolar;

– în cazul în care printre agresori sunt persoane violente, persoanele care
au sunat la 112 vor solicita sprijin din partea personalul care asigură
securitatea/paznicului şcolii pentru a preveni o eventuală degenerare a
evenimentului şi vor solicita, de urgenţă, sprijinul poliţiei,
jandarmeriei, poliţiei locale;

– până la sosirea echipajului de poliţie/jandarmerie/poliţie locală sau
ambulanţă, după caz, se vor lua măsuri de asigurare a primului ajutor
victimelor, solicitând sprijinul cadrului medical din cadrul şcolii (dacă
există), conducerii şcolii, cadrelor didactice, consilierului şcolar,
personalului de pază, după care vor lua măsuri pentru transportarea
victimei/victimelor la cea mai apropiată unitate medicală de urgenţă;

– vor fi îndepărtaţi elevii care nu sunt implicaţi în eveniment şi care,
prin zgomote, gesturi, îndemnuri, pot instiga sau amplifica dezordinea
creată. În acest scop, se va folosi un ton autoritar, fără a adresa cuvinte
jignitoare sau ameninţări, având în vedere vârsta şi comportamentul
elevilor. Pe cât posibil, vor fi reţinute date despre agresor/agresori
pentru identificarea lor ulterioară, în cazul în care aceştia ar reuşi să
fugă şi nu ar fi cunoscuţi de elevi;

– pe cât posibil, autorii faptei vor fi izolaţi, conducându-i într-o
încăpere din incinta unităţii de învăţământ;

– la sosirea ambulanţei, dacă este cazul, se vor da toate detaliile despre
victimă şi modul cum s-a întâmplat actul de violenţă;

– pe cât posibil, se vor lua măsuri de protejare a locului producerii
infracţiunii;

– la sosirea echipajului poliţiei/jandarmeriei/poliţiei locale se vor oferi
toate datele necesare în vederea identificării elevilor/sau a altor
persoane implicate în comiterea faptei, precum şi cauza/motivul
incidentului (dacă se cunosc), măsurile preliminare luate de şcoală pentru
soluţionarea evenimentului semnalat (în caz de agresiuni fizice – dacă a
fost anunţat serviciul de ambulanţă sau în caz de incendiu dacă au fost
informaţi pompierii);

– părinţii elevilor minori implicaţi, atât ca victimă, cât şi ca autor în
incident vor fi solicitaţi să se prezinte de urgenţă la sediul şcolii;

– echipa de cercetare sosită la faţa locului, îndeosebi poliţistul de
investigaţii criminale, va fi pus la curent cu toate datele şi informaţiile
cu privire la participanţii la comiterea actului de violenţă, victime şi
martori, precum şi activităţile şi măsurile luate din momentul sosirii la
locul faptei.

B. Pentru tipurile de violenţă care cad sub incidenţa codurilor de la 1.2,
1.3, 1.5, 1.6, 2.5, 2.4, 3.2, 34, 3.5, din Nomenclatorul actelor de
violenţă în şcoală, cadrul didactic/auxiliar ce a fost sesizat sau s-a
autosesizat de producerea unui eveniment, va proceda astfel:

– după luarea la cunoştinţă şi, după caz, constatarea faptei şi a
gravităţii ei, aceasta se aduce la cunoştinţa profesorului de serviciu,
conducerii unităţii şcolare, administratorului (în cazul distrugerii de
bunuri ale şcolii), profesorului diriginte etc.;

– în cazul în care fapta presupune introducerea de arme albe sau de foc se
solicită sprijinul personalul care asigură securitatea/paznicului sau a
altor cadre didactice, şi se sună la numărul de telefon 112, încercându-se
izolarea şi reţinerea persoanei în cauză;

– în cazul în care aceasta reuşeşte să scape, se reţin cât mai multe date
despre posesorul armei, în vederea informării echipajelor de
poliţie/jandarmeriei sau, după caz, poliţistului de proximitate ce vor
interveni la solicitare;

– dacă este elev al şcolii, se anunţă şi părinţii acestuia;

– în cazul în care fapta semnalată constă în furtul unui bun, distrugerea
de bunuri (care se manifestă prin violenţă agresivă continuă), se
procedează ca mai sus.

ANEXA Nr. 5

Nomenclatorul actelor de violenţă

Director,

Prof. Rizea Mariana